Marea Neagră...

Salutare de la MARE

Acum la final de an și cu gândul la frumoasa noastră mare, vrem să vă povestim despre câteva lucruri inedite despre Marea Neagră…

DENUMIREA DE „MAREA NEAGRĂ”

Marea Neagră are o istorie tumultuoasă, deoarece poziționarea sa geografică a atras atenția multor popoare puternice, impresionând grecii, apoi romanii, care i-au dat denumirea de „Pontus Euxinus” și apoi pe turci, dându-i numele de „Karadeniz”, ceea ce semnifică „mare întunecată” sau „mare de miazănoapte”, deoarece era situată la nord de Imperiul Otoman.

Prima formă autentic românească a denumirii actuale a fost dată de Mircea cel Bătrân, marea numindu-se „Marea cea Mare”. Numele este întâlnit în diferite documente datate din vremea domnitorului.

Deși prietenoasă cu majoritatea turiștilor, numele de Marea Neagră este asociat cu aspectul primejdios ce poate fi observat pe timp de furtună, fiind periculoasă pentru cei care se aventurează în larg, fără experiență sau echipament de protecție. Încă din secolul al XV-lea, Marea Neagră a fost considerată drept bântuită de furtuni inimaginabile.

MAREA NEAGRĂ NU A AVUT ÎNTOTDEAUNA APA SĂRATĂ

Grecii îi spuneau Mării Negre „Marea Ospitalieră”, deoarece apa era potabilă, spre deosebire de alte surse locale. Ulterior, coloniștii Imperiului Roman, care au venit în Dobrogea și au întemeiat Histria, au parcurs un drum obositor și lung pe mare, iar adesea rămâneau fără resurse, așadar singura lor opțiune a fost să încerce apa din Marea Neagră, constatând că acesta este potabilă și dulce.

Expedițiile organizate de coloniști erau realizate primăvara, când debitul Dunării era maxim, iar apa dulce revărsată în mare se păstra la suprafață, având o densitate mai mică decât apa sărată. Astfel, coloniștii scoteau apă de băut și de spălat direct din Marea Neagră.

O curiozitate care a măcinat gândurile multor turiști, de-a lungul timpului, a fost trecerea de la apa dulce a Mării Negre la cea sărată, din prezent. Ei bine, salinitatea mării a ajuns la 17 la mie datorită unei furtuni puternice, care a provocat revărsarea apei din oceanul planetar în Marea Neagră, formându-se ulterior strâmtorile Bosfor și Dardanele. Apa sărată provine din vechea mare Tetis, iar alături de aceasta, Marea Neagră se bucură în prezent de noi specii de pești și plante.

DIVERSITATEA FAUNEI ȘI FLOREI DIN MAREA NEAGRĂ

Deși Marea Neagră nu găzduiește prădători periculoși pentru viața omului, aceasta se bucură de o varietate extinsă de specii de plante, animale și pești, identificându-se doar în spațiul litoralului românesc un număr de 131 de specii de pești, iar în celelalte zone: litoralul bulgăresc: 187 specii de pești, litoralul turcesc: 167 specii de pești, litoralul ucrainean 155 specii de pești, litoralul georgian 110 specii de pești și pe litoralul rusesc 112 specii de pești.

Printre cele mai cunoscute vietăți maritime sunt: delfinii, peștii goby, bluefish, macrou, goatfish, hering etc., meduze, crabi și raci, dar și o specie interesantă de rechin Katran, nepericuloasă pentru turiști, deoarece trăiește în zonele cele mai reci ale Mării Negre, departe de orice intersectare cu omul.

Când vine vorba de plante, Marea Neagră oferă o colecție impresionantă de 270 de specii de alge: verzi, maro sau roșii, alături de aproximativ 600 de alte specii diferite de plante. Apele sărate ale mării sunt perfecte pentru habitatul speciilor fără pretenții, fie acestea plante, animale sau pești.

Va urma…